Se va retrage Google din China?

După cum am mai spus-o deja, Google a făcut multe valuri săptămâna asta. Cel mai discutat este de departe, conflictul dintre Google şi oficialităţile chineze, dispută care a atins o fază critică, când Google a postat pe blogul oficial un articol în care afirmă că ia serios în calcul închiderea operaţiunilor desfăşurate în China dacă nu reuşeşte să promoveze un motor de căutare în care rezultatele căutărilor să nu fie filtrate (a se citi cenzurate).

Dar ce s-a întâmplat, de fapt?

Încep prin a rezuma în cinci  puncte conţinutul articolului apărut pe blogul Google:

  • atacul de la care a început scandalul a fost coordonat şi focalizat asupra unui număr de 20 de companii mari din următoarele domenii: internet, finanţe, tehnologie, media şi sectorul chimic;
  • scopul atacului a fost obţinerea accesului la nişte conturi de GMail aparţinând unor susţinători ai drepturilor omului din China (Google spune că doar două astfel de conturi au fost accesate);
  • atacul a urmărit şi accesarea conturilor de GMail aparţinând unor activişti ai drepturilor omului din SUA şi Europa care militează pentru respectarea acestora în China;
  • Google nu se sfieşte să vorbească deschis despre acest atac (practica obişnuită a multinaţionalelor în aceste cazuri fiind de “linişte mormânt”); Google pune această iniţiativă pe seama importanţei acordate la nivel mondial subiectelor pe tema drepturilor omului şi, implicit a libertăţii de exprimare;
  • Google afirmă că nu va mai cenzura rezultatele căutărilor făcute prin versiunea chinezească a motorului lor de căutare, iar dacă nu se va putea realiza acest deziderat în mod legal, ar putea chiar să se retragă din China (lăsând astfel cale liberă principalului competitor local, Baidu» ), care oricum se bucură în prezent de 63% pe piaţa motoarelor de căutare, plus oblăduirea guvernului.

Atacul pare să fi fost posibil datorită unei vulnerabilităţi a browser-ului Internet Explorer. Ironia soartei face ca Google să fie făcut vulnerabil de un produs al principalului concurent, Microsoft. Şi mai miră pe cineva că Google a lansat propriul navigator web, Chrome? Sau propriile sisteme de operare? Mă refer aici la Android şi Google Chrome OS. În care chiar pune serios accent pe partea de securitate. Ca de altfel, în toate produsele Google.

Punctul forte al celor de la Google este încrederea utilizatorilor în produsele acestuia. Primul slogan al lor “Nu fi rău!” (Don’t be evil!), a fost foarte bine primit de către internauţi, mai ales că a şi fost lansat într-o perioadă în care Microsoft începea să semene tot mai mult cu Darth Vader. Iar să închidă ochii mai departe la abuzurile oficialilor chinezi ar însemna să aprobe tacit grozăviile care se întâmplă în China la adresa drepturilor omului şi nu numai. Chestie care nu s-ar potrivi cu politica lor de transparenţă şi libertate de exprimare, deci ar pierde capital social. Este de notorietate faptul că în China nu curge lapte şi miere, deşi au raportat creşteri pe perioada crizei mondiale din anul 2009. Mai mult, se pare că toate conexiunile internet care pleacă din/vin în ţară trec printr-o clădire aflată sub control guvernamental, loc unde se face şi cenzura.

Prin Zvonlandia umblă vorba că atacul a compromis chiar sistemul intern Google de spionaj, sistem care a fost implementat cu singurul scop de a putea furniza mai uşor datele solicitate de autorităţi (în baza unui mandat legal, bineînţeles). De unde se poate concluziona că cei din China urmăreau să ne spioneze pe noi, toţi ceilalţi utilizatori Google care nu trăim sau nu avem nici o legătură cu China (în afară de produsele pe care le consumăm sau folosim zilnic). Mai grav, dacă zvonul ar fi adevărat, ar însemna că toţi cei care folosim Google (adică marea majoritate a internauţilor) am fost compromişi într-un fel sau altul de acest atac cibernetic. Din aceeaşi zonă a internet-ului se aud voci care spun că în spatele acestei afaceri se află Guvernul SUA care nu vrea să-şi plătească [title slider="datoria publică"] care, apropo, nu este chiar mică, doar 772 miliarde dolari la nivelul lunii mai 2009. De altfel, banii împrumutaţi de la China şi Japonia reprezintă împreună 44% din datoria publică externă a SUA [/slider] către China şi caută sămânţă de scandal, cei panicaţi prevăzând că acest incident ar putea sta la baza chiar izbucnirea celui de-al treilea război mondial (iniţial între SUA şi China).

Acest atac coordonat nu face altceva decât să demonstreze încă odată vulnerabilitatea primară a cloud computing-ul. Securitatea. Iar pentru Google, cloud computing reprezintă acelaşi lucru ca şi naiul pentru Gheorghe Zamfir. Sau colindele pentru Ştefan Hruşcă. Google are un întreg ecosistem dezvoltat pe spinarea norului computaţional, iar un astfel de atac nu face altceva decât să-i provoace daune de imagine (care aproape întotdeauna se transformă în pierderi financiare).

Google nu ar avea prea multe de pierdut (financiar vorbind), dacă încheie acum socotelile cu China. Oricum este vioara a doua după Baidu iar prin atitudinea pe care a abordat-o în prezent ridică moralul celorlalte mari companii care au probleme cu guvernul chinez şi ar câştiga pe termen lung datorită posturii de “băiat bun” în care s-ar pune refuzând să mai coopereze cu China. Plus că, urmare a gestului “eroic”, s-ar putea chiar să primească nişte daune de la guvernul american, cu care Google chiar are nevoie să se înţeleagă bine lunile astea» . Pe scurt, nu i-ar strica lui Google să-şi mai facă nişte fani printre oficialităţile americane şi europene de rang înalt.

Toată afacerea nu ar putea fi altceva decât o cacealma, prin care Google să urmărească obţinere mai multor privilegii de la autorităţile chineze. Privilegii cuantificabile în bani, normal. Pentru că în 99,9% din astfel cazuri, totul se reduce la bani. Iar Google a lăsat o portiţă deschisă discuţiilor cu chinezii.

Share on Facebook
Share on LinkedIn

motor de căutare chinez lansat în 18.01.2000 şi folosit pentru căutarea de site-uri web, fişiere audio şi fotografii. Baidu oferă 57 tipuri de căutare şi servicii, inclusiv Baidu Baike (o enciclopedie colaborativă online). În decembrie 2007 Baidu a devenit prima companie chineză care a fost inclusă în topul primelor 100 de companii NASDAQ, iar în ianuarie 2010 Baidu ocupa locul 8 mondial în topul website-urilor Alexa.Powered by Hackadelic Sliding Notes 1.6.5
vezi investigaţiile întreprinse în achiziţia AdMob, disputa Google Books, şi altele. Plus că şi Uniunea Europeană începe să privească atent mişcările Google, mai ales că a prins gustul amenzilor astronomice date giganţilor americani, după afacerile Intel şi Microsoft, în care ambii au fost amendaţi cu circa 1,5 miliarde dolari SUA (fiecare) pentru practici anticompetitive, conform normelor europene.Powered by Hackadelic Sliding Notes 1.6.5

Publicat în: AnalizeNoutăţi

Etichete:

Despre autor: Deși pare uneori cam supărat pe viață, de obicei se abține de la critici gratuite, preferând să publice cu preponderenţă analize obiective ale diverselor trenduri din IT. Cu toate că este o fire destul de agitată, totuși nu prea deschide gura decât când știe exact ce vorbește. După cum se poate vedea și din gravatarul lui, nu mai are toate țiglele pe casă... Umblă vorba prin sat că Şopârloiul şi TransMix ar fi una şi aceeaşi persoană.


Pingbacks

  1. [...] de asemenea amploare fără nicio explicație din partea Chinei. Mai ales după telenovela cu războiul dintre Google și China difuzată în primele luni ale [...]

Comentează




Dacă vrei să apară o poză la comentariul tău, fă-ți rost de un Gravatar.