Dreptul primului venit sau norocul începătorului?

Brilliant idea representationCred că internetul (și mai ales webul) a rămas printre ultimele domenii în care drumul de la idee la succes mai poate fi parcurs de către (aproape) oricine fără ajutorul marilor companii deja consacrate. Ultimul exemplu de om care a reușit o astfel de performanță în lumea reală este britanicul James Dyson cu celebrele lui aspiratoare fără sac (care nu-și pierd puterea de sucțiune odată cu umplerea canistrei de praf), aspiratoare ce au ajuns să fie vândute mai bine decât cele ale companiilor care l-au refuzat când acesta le-a prezentat inițial ideea. Probabil că or mai fi și alții dar mie Dyson mi-a venit în minte prima oară. În lumea ITului toți monștrii sacri din ziua de azi au început de la zero în ultima parte a secolului trecut (Bill Gates – Microsoft, Steve Jobs – Apple, Larry Page și Sergey Brin – Google, Mark Zuckerberg – Facebook iar lista acestora este destul de lungă, practic în spatele fiecărui site cu o notorietate internațională aflându-se un om sau mai mulți care au ajuns celebri: YouTube, Twitter, justin.tv… ).

Totuși, nici domeniul ITului nu este plin doar cu povești de succes, eșecul fiind o un risc al jocului – vezi povestea celor de la InPhase Technologies sau mai recenta situație delicată prin care trece Palm, – acestea fiind doar două dintre numeroasele exemple negative din scurta dar bogata istorie a lumii calculatoarelor.

Eu am observat un alt trend interesant care se întâmplă în nișa ideilor noi care au potențial de a se transforma în povești de succes: de regulă primul site sau serviciu care apare pe piață are toate șansele să devină cel mai popular. Exemplific cu patru cazuri din subdomenii relativ diferite:

1. – găzduire și shareuire video online: YouTube vs. Vimeo, Metacafe, Soapbox, DailyMotion. Un top aleatoriu al primelor 31 de alternative gratuite la YouTube îl poți consulta aici.

YouTube nu cred că mai are nevoie de nici o prezentare (câteva articole despre el poți citi aici), deși eu nu m-am omorât niciodată după el. Adică, ideea mi se pare fantastică (să ai posibilitatea să uploadezi gratuit clipuri video făcute de tine sau nu pe care să le poți shareui cu toată lumea), dar găsesc interfața de la Vimeo (de exemplu) mai pe placul meu (e mult mai aerisită, mai sobră și fără tenta aia manelistică de pe YouTube iar butoanele playerului video sunt desenate cu mai mult bun gust). Normal, e chestie de gusturi și preferințe personale, așa că nu intru în detalii. Ca o excepție de la regula generală, Vimeo este mai bătrân decât YouTube cu vreo 4 luni (noiembrie 2004 – Vimeo față de februarie 2005 – YouTube).youtube vs vimeo printscreens

Celelalte alternative mai răsărite în materie de video-sharing oferă fiecare câte un mic plus la un capitol sau altul față de YouTube fie că acestea este o navigare mai prietenoasă, un sistem de promovare a clipurilor inedit, niște limite mai generoase a duratei sau mărimii fișierelor (limitele conturile standard YouTube fiind 1o minute în privința duratei sau 2 GB mărimea maximă a fișierului uploadat) sau o categorisire mai inspirată a materialelor. Totuși nici unul dintre aceste siteuri nu se apropie măcar de popularitatea lui YouTube care domină de o manieră mai autoritară această nișă a clipurilor video online decât o face Google pe piața căutărilor online.

Grafice comparative Google - YouTube

Credit - forbes.com

2. - microblogging: Twitter vs. Brightkite, Jaiku, Tumblr, Pownce, FriendFeed. Pentru cine nu a auzit de Twitter ori e curios să afle mai multe despre acesta recomand parcurgerea articolului de aici. Siteurile care oferă servicii gen Twitter au în spate același principiu al microbloggingului» dar la fel ca în cazul YouTube unele oferă câte o facilitate sau două în plus față de acesta, astfel:

  • Brightkite – rețea socială mobilă care extinde funcționalitatea Twitterului în sensul că utilizatorii pot posta și fotografii alături de mesajele pe care le scriu; spre deosebire de Twitter, în Brightkite nu este chiar simplu să răspunzi mesajelor lăsate de alți utilizatori;
  • Jaiku – alt serviciu de microblogging interesant care permite importarea feedurilor RSS în fluxul de mesaje aparținând utilizatorilor; înregistrarea de noi conturi se face doar în baza unei invitații începând cu octombrie 2007 de când Google a cumpărat Jaiku;
  • Tumblr – promovează o nouă modalitate prin care utilizatorii pot posta mesaje în care să-și descrie activatea curentă; de fapt, Tumblr este un serviciu intermediar între microblogging și blogging deoarece postările pot avea o lungime mai mare decât cele de pe Twitter (celebra limită de 140 caractere) dar sunt mai ușor și mai rapid de creat decât postările dintr-un blog clasic; fotografii și clipuri video pot fi adăugate cu ușurință pe Tumblr, utilizatorii având la dispoziție o mare varietate de teme pentru a-și personaliza pagina proprie;
  • Pownce –  un serviciu popular de microblogging care are câteva facilități în plus față de Twitter: shareuire de linkuri, fișiere, evenimente și chiar posibilitatea de a grupa utilizatorii în categorii. De asemenea, linkuri către profilele aceluiași utilizator pe alte rețele sociale, id-uri de instant mesagging ori alte siteuri sunt ușor de adăugat în profilul acestuia;
  • FriendFeed – mai degrabă un agregator social decât un serviciu de microblogging, a reușit să creeze într-un timp relativ scurt o comunitate puternică de utilizatori care, pe lângă fluxul de informații similar cu cel existent pe Twitter, pot importa feedurile RSS și alt tip de conținut shareuit pe alte rețele sociale. Serviciu a fost cumpărat de către Facebook în august 2009 spre dezamăgirea fanilor, deoarece nici acum nu este clar ce dorește Facebook să facă cu acesta dar în nici un caz nu va investi resurse masive pentru dezvoltarea lui.

Chiar dacă unele dintre serviciile amintite mai sus sunt mai apetisante utilizatorilor decât Twitter (în principal datorită unei funcționalități extinse oferite de către acestea), Twitter este regele neîncoronat al zonei microbloggingului.

3. – rețele sociale: Facebook vs. MySpace, Linkedin, Friendster, Flickr. Despre ce este și la ce folosește Facebook găsești detalii în articolul ăsta, deși tot mai multă lume este de părere că această mega-rețea socială va deveni următorul Google (din punct de vedere al relevanței și influenței exercitate asupra webului). Dacă despre Steve Jobs se spune că a construit imperiul Apple având ca sediu inițial o casă, Google s-a transformat în gigantul pe carel știm acum pornind dintr-un garaj, Facebook s-a născut într-o cameră din campusul Universității Harvard. Facebook a venit cu multe idei inovatoare în materie de socializare online dar a stârnit destule controverse, cu oameni care au fost concediați în urma expunerii activităților făcute în timpul liber (cărui șef îi surâde ideea de a avea un angajat bețivan notoriu sau ultra-petrecăreț?), așa că unii oameni au început să caute alternative mai puțin cunoscute.

  • MySpace – a devenit cel mai popular site de socializare în 2006 a fost depășit ca număr unic de vizitatori/lună de către Facebook în aprilie 2008, este deținut de către News Corp, al cărei patron, Rupert Murdoch, nu a atras prea multă simpatie când și-a făcut publică viziuninea în materie de monetizare a conținutului siteurilor publicațiilor pe care le deține. MySpace a concediat 30% din angajați în iunie 2009 și se află într-un declin încet dar sigur, deși contul cu numărul 100 de milioane a fost creat în 2006 (Facebook se apropie curând de 500 de milioane utilizatori);
  • Linkedin – site de socializare exclusiv profesională, pe motivul că afacerile nu trebuie să fie amestecate cu viața personală, are în prezent peste 40 de milioane de membri;
  • Friendster – fondat în 2002, este cel mai popular site de socializare din Asia având peste 115 milioane utilizatori înregistrați și un trafic de 61 vizitatori unici/lună la nivel internațional;
  • Flickr – unul dintre cele mai populare siteuri de găzduire și shareuire a fotografiilor având sloganul „Arată altora fotografiile tale, privește lumea”, în octombrie 2009 raportând că are deja peste 4 miliarde de fotografii; este folosit de către mulți bloggeri pentru stocarea pozelor și inserarea acestora în blogurile personale;

4. – platforme de blogging: WordPress vs. Blogger, Typepad, Xanga… și alte câteva sute. Pentru cei care vor să-mi sară în cap pe motiv că WordPress este un open CMS (Content Management System), le răspund de pe acum că este cea mai populară platformă de blogging, fiind construită pe PHP și MySQL și folosită de peste 202 milioane de siteuri la nivel internațional (în septembrie 2009), 2%. WordPress are o grămadă de opțiuni având o arhitectură bazată pe pluginuri și teme. Aproape orice blogger îți va recomanda WordPress ca software de folosit pentru siteul tău.

În concluzie, oamenii tind să copieze poveștile de succes sau hai să spunem mai frumos, să se inspire din acestea. Pe lângă principiul „ideea inovatoare se impune”, mai există o regulă care a fost consacrată de-a lungul timpului și anume „din mai multe siteuri cu servicii și trafic similare, cel mai mediatizat câștigă”, chiar dacă concurența oferă facilități mai mature, o interfață mai „curată” ori o experiență ceva mai plăcută. Expunerea în mass-media devine astfel la un moment dat vitală.

Eu vă recomand să fiți inovatori, să gândiți în afara cutiei (vorba englezului – „Think outside the box!”) și să nu investiți multă muncă alegând să parcurgeți căi bătătorite de alții și re-inventând roata.

Share on Facebook
Share on LinkedIn

Spre deosebire de un blog clasic, unde autorul își exprimă pe larg ideile, sistemul Twitter te obligă să limitezi fiecare mesaj la 140 caractere, deci ești obligat să fii foarte concis în ceea ce comunici printr-un astfel de mesaj, de aici denumirea de microblogging. Nu e greu de intuit că limitarea asta are atât avantaje cât și dezavantaje. Avantaje:mesajele sunt ușor de parcurs, este evitată diluarea în vorbărie multă a esenței (vorba englezului: “less is more“). Dezavantaje: mesajele au în mod inevitabil un caracter punctual sau superficial. Nu ai cum să explici în cele 140 caractere ale unui mesaj Twitter, de exemplu, o idee mai profundă care necesită detaliere și argumentare.Powered by Hackadelic Sliding Notes 1.6.5

Publicat în: AnalizeTrenduri

Etichete:

Despre autor: A avut o copilărie nefericită, lucru care se pare că l-a marcat pe viață. E cel mai în vârstă din echipa IT4Fans și, după cum îi sugerează şi ID-ul, cârcotește (pertinent, sper) pe marginea problemelor sâcâitoare din zona IT-ului. Nu poți purta cu el nicio discuție fără să-ți verse în cap toate frustrările lui, dar cu toate astea e un fârtate de nădejde și nu te lasă la greu.


Pingbacks

  1. [...] fețe sunt ascunse de niște cagule (sau măști de ski după unele surse). Ceea ce înseamnă că Sir James Dyson (regele aspiratoarelor puternice) are la dispoziție timp suficient pentru a-și pune la punct un [...]

Comentează




Dacă vrei să apară o poză la comentariul tău, fă-ți rost de un Gravatar.